vineri, 1 ianuarie 2010

Disperarea inceata

Fuckin' shit and Gods! [breaking scene]
....stiti, intotdeauna mi-am dorit sa fiu la facultate si sa duc o viata SINGURA. fara treburi, fara indatoriri aflate sub obligatiile parintesti, fara critici stupide , fara nimic.
Si nu ca ar fii de-ajuns, dar daca as avea toate astea,as fi.. cred ca in regula.nu as fii fericita. m-as descurca.si totusi cred ca mai bine decat enervata de observatiile indetaliate si ridicol de meticuloase.
Stiti, mie nu prea imi pasa, si cred ca mi-ar placea sa nu va pese nici voua.poate zic asta sub oarecare influenta dramatica a nervilor aflati in fiecare celula din corpul meu.Dar nu-mi pasa.Si m-am saturat. M-am saturat sa fiu fiica, nepoata, prietena,iubita.De ce nu pot fi simplu un individ care a penertrat suprafata moale a planetei si a ajuns aici.
Cititi-mi blogul si dezamagiti-va. Certati-ma.Ziceti-mi ce vreti.Nu-mi pasa si nu va mai suport.
Nu va plac, si nu astept sa ma placeti.

luni, 21 decembrie 2009

maine,maine,maine

Mirosul acela intepator de alcool si sapunele ce isi gaseste drumul prin incaperea ta. E un suav inceput al rebeliunii, faptul ca poti definii acest miros. Si asteapta ca inspiratia sa-i cada ,traversand coridorul unei croitorii,remarcand tabloruile cu scrieri universitare,apoi iesind iar in seara unde strazile contrastau cu pisici maidaneze si meiunat pervers de colt de bloc.
Pentru o clipa simti tot.Dar pupilele ti se dilata,devii un mic actor fara replica ajutatoare,singur pe scena ,si publicul isi da seama ca ceva nu e in regula cu tacerea ta atat de lunga si sunete sacadate.Monologul se transforma in panica.Tremuri si ametesti din cauza acestui miros.
,,Si de ce iti amintesti cand simti acest miros?'' intreaba psihologul calm ,superior tie.
,,Petrecerile urbane date la noi acasa, cand mamele barfeau copii altora iar tatii se laudau cu noua promovare obtinuta.Cand stateau asa pana dimineata de parca in fiecare seaa ca aceasta era Revelionul,dar chiar era revelionul.De fiecare data copii erau altfel. Peste 7 ani ,tot asa la o petrecere parinteasca ,i-am cerut tatei bani de tigari si sora mea era imbracata ca ultima curva.Au ramas pietrificati si privirea le-a fugit la ceas.Au constatat ca in tot acest timp,la toate aceste petreceri copii lor evadau si cresteau dupa orele in care erau lasati singuri.Asa am devenit eu spontanul dezorganizat de acum.''
Ah..ce visuri magulitoare aveau unii pe vremea comunismului .Sa fie directori,bancheri, afaceristi,niste Dumnezei ai banului urat.
Visul de aventura artistica era interzis,si si acum este.Dar acum ne este permisa non-conformitatea. Acum putem visa din fata monitorului ,si nu din spatele gratiilor.
Caci vroiai sa fii destept si sa te afirmi. Ei bine, afla ca acum toti suntem destepti.Absolut! Fara sa ne chinuim prea mult sa dibuim definitii ,explicatii si filosofii .Acum Internetul e sansa noastra. De Revelion o mai raresc cu virtualitatea. Si anul viitor nu voi mai spala paharele de tuica. Nu voi mai amesteca mirosul sapunelelor cu imprimeul mirosului de alcool de anul trecut. Si a mai trecut un an. Pierdere de timp oameni buni..Ne-am ciuruit noi pe noi.